BuHuHu … povesti cu fantome …

Sunt sigura ca multi dintre noi ne intrebam daca exista sau nu fantome. Desigur nu am timp sa ma intreb des asta, avand treburi mai importante, dar in seara asta cand am ajuns acasa am gasit un articol, primit pe mail despre top 10 castele bantuite.
Articolul nu m-a impresionat foarte mult, in primul rand pentru ca nu am inteles pe ce baza a facut topul, fiind toate castelele bantuite, dupa spusele autoarei, dar m-a facut curioasa sa ma interesez mai mult despre acest subiect.
Asa ca am cautat pe internet si am descoperit multe site-uri, dar unul dintre ele m-a facut mai curioasa. Are de toate : exorcizari, demoni, filme cu fantome, fotografii cu fantome, povesti cu fantome, castele si case bantuite, fantome celebre, ozn-uri etc.
Site-ul este in engleza si daca va intereseaza va invit sa cititi AICI As fi vrut sa scriu una dintre ele, dar nu prea am dispozitia necesara sa traduc atat. Nu ca nu as sti engleza

Returul … Cine credeti ca va fi campioana in 2010?

N-am mai discutat de mult de fotbal.

Iata, cam toate formatiile au facut deja cateva partide amicale, toata lumea se pregateste de zor… Cine credeti ca va reusi sa faca fata anul acesta presiunii? Cine credeti ca va castiga acest campionat ?

As vrea o discutie realista, pe argumente. Sigur, daca se poate si va intereseaza acest sport …

Nu am crezut in dragoste pana sa il intalnesc …

“Dragostea e chiar parte din suflet. E de aceeasi natura. Dragostea e ca o scanteie divina si ca sufletul, si tot ca el e incoruptibila, indivizibila, nepieritoare. E un punct de foc in noi, nemuritor si infinit, pe care nimic nu-l poate margini si nimic nu-l poate atinge. Il simti arzand pana in maduva oaselor si-l vezi stralucind pana in adancurile cerului”. (VICTOR HUGO)

“Iata venind o divinitate (Dragostea) mai puternica decat mine care ma va stapani”. (DANTE ALIGHIERI)

“Inima cunoaste ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste”. (BLAISE PASCAL)

Poate o sa ma credeti “copila”, probabil multi nu cred in dragoste, in iubire, dar eu va spun ca exista si daca gasesti persoana potrivita o vei simti in fiecare secunda a vietii.

Pana sa-l intalnesc nu as fi crezut niciodata ca exista un asa sentiment, un sentiment atat de profund. Apoi dupa ce am inceput sa simt, mi-am dorit si imi doresc in continuare sa simt asta toata viata. Poate nu se va putea toata viata, dar la inceput nu am crezut ca poate dura nici macar 1 an, 2, 3 … Am spus ca se va stinge aceasta dragoste, sau va aparea obisnuinta. Dar nu este asa deloc! In fiecare zi simt ca il iubesc mai mult si spre norocul meu si el simte acelasi lucru, deoarece imi demonstreaza in fiecare clipa.

Pentru acest sentiment minunat ne dorim sa ne unim si destinele in fata Lui Dumnezeu. Dar criza sufla prin buzunare si ne tine departe de acest eveniment. Daca concursurile de la radio ar fi pe bune, atunci avem sanse sa castigam o nunta. Ne-o dorim, iar voi, aveti sansa sa ne ajutati, votandu-ne la urmatorul link:

http://www.kissfm.ro/kiss4love/ne-iubim-si-ne-luam/358/ALEXANDRU-Alexandru-Chiriac.html

Dar va rog nota maxima si sa fiti constanti, zi de zi pana pe 24 februarie. Multumesc anticipat celor care o vor face.

Gripa porcina … Ne vaccinam sau nu???

Cica 82 de romani au murit de gripa porcina … Oamenii au intrat in panica si s-au dus la coada pentru vaccin. Ati observat ca nici la Moastele diversilor sfinti nu stau atatia oameni la coada?
Dar oare v-ati intrebat cati oameni mor zilnic de hepatita C, de TBC, de cancer?
Eu am absolvit Politehnica, si nu stiu mai nimic despre medicina, dar nu am incredere …
Gasiti foarte multe site-uri pe internet despre modul de functionare al vaccinului. In general, orice vaccin functioneaza pe acelasi principiu. Ideea este ca iti introduce in corp virusul, intr-o forma mai usoara, iar corpul trebuie sa invete sa lupte cu virusul. Astfel iti creezi anticorpii necesari. Deci sa nu va mirati daca dupa vaccin va ia durerea de cap, faceti febra si mai apoi chiar raciti. Exista posibilitatea ca organismul sa cedeze, sa nu-l suporte, si nu trebuie sa fiti alergici la vre-un “ingredient”.
Se aude ca in lume, mai multi au murit dupa ce si-au facut vaccinul, decat de gripa porcina propriu-zis. Acum na cine scrie asa ceva vor sa faca anticampanie vaccinului. Dar eu tind sa ii cred pe ei, decat sa cred Guvernul … Eu prefer sa las totul in voia Lui Dumnezeu si sa-mi las organismul asa cum mi L-a lasat El.
Voi aveti de gand sa va vaccinati? Sau v-ati vaccinat deja? Urmariti filmuletele, sunt curioasa daca va pun pe ganduri …

Rezultatele sondajelor de sarbatori

In urma sondajelor efectuate s-au constatat urmatoarele:

1. La intrebarea “Impodobiti brad de Craciun?”, 88% dintre respondenti au raspuns pozitiv. Se pare ca, exact cum ma asteptam, oamenii respecta traditiile. Dar oare din cei 88%, macar o mica parte o sti ce semnifica de fapt impodobitul bradului?



Istoria impodobirii bradului

Traditia impodobirii bradului si a casei cu crengute de brad este un obicei preluat pe la jumatatea mileniului trecut de la triburile germanice, bradul simbolizand prin forma sa triunghiulara Sfanta Treime, iar podoabele cu care bradul este impodobit semnificand cunoasterea si bogatia,asemeni pomului sacru din Gradina Edenului, in care se gaseau merele-fructele cunoasterii.

Se cunoaste foarte putin faptul ca si dacii aveau un cult pentru brad, dar cu inteles total diferit: bradul era un copac ritual taiat la nunta sau la moartea cuiva. Obiceiul inca se pastreza in regiuni din Oltenia si sudul Banatului. Astfel, in cadrul ritualului de inmormantare bradul reprezenta ’’nunta” mortului cu divinitatea si natura.

Bradul, impodobit in vechime cu fructe, flori, nuci poleite, lumanarele si panglici simboliza pomul vietii, arborele fertilizator, de bun augur. Simbolul bradului se regaseste in foarte multe piese de arta populara precum covoarele, stergarele si iile.

2. Inainte se impodobeau numai brazi naturali, dar acum traditia nu se mai respecta intocmai, din mai multe cauze … Dar totusi la intrebarea “Ce tip de brad preferati?”, 58% prefera bradul natural, si 42% bradul artificial.

3. Intr-un alt sondaj am facut referire la vacanta de iarna. Mai exact ” Unde preferati sa va petreceti vacanta de iarna?” Spre marea mea surprindere 67% dintre respondenti au preferat sa petreaca vacanta in tara si nu in straintate asa cum banuiam eu. Poate oamenii nu au inteles intrebarea … Nu am intrebat “Unde petreceti vacanta de iarna?” ci unde preferati sa o petreceti … De aceea imi vine greu sa cred ca oamenii prefera sa petreaca vacanta la noi in tara, decat in strainatate. Sau mai stiti? Poate Doamna Ministru, Elena Udrea, si-a facut bine treaba  si nu mi-am dat eu seama.

4. Un ultim sondaj a fost despre cum petrec romanii revelionul. Si rezultatele au fost urmatoarele: 44% petrec impreuna cu persoana iubita, 33% stau acasa, impreuna cu familia, 11% merg la petrecere impreuna cu prietenii si tot 11% merg in vacanta (in tara/in straintate).

La multi ani!!!

Vreau in primul rand sa va multumesc tuturor care imi viziteaza blog-ul, tuturor care mi-au dat comentarii. Imi consider blog-ul la inceput, dar a avut o crestere destul de rapida, tinand cont ca nu public articole scandaloase, articole care intereseaza majoritatea oamenilor din tara noastra.

Tuturor, va doresc, un nou an plin de bucurii, impliniri, sanatate, iubire si tot ce va doriti!

Plugusorul

Astazi, 30 decembrie, baietii canta Plugusorul. El e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor.

Am cautat pe internet cantecul propriu-zis, dar am gasit mai multe variante, spre deosebire de Sorcova, colind cantat de fete, in data de 31 decembrie, care are o singura varianta.

Am ales doua variante pentru Plugusor. Daca va intereseaza, invatati una dintre ele repede pentru ca inca aveti timp sa mergeti la colindat

I

Aho, aho, ho, ho!
Mâine anul se’nnoieste
Plugusorul se porneste
Si începe a brãzda
Si la case a ura.

Iarna grea, omãtul mare
Semne bune anul are,
Semne bune de belsug
Pentru brazda de sub plug.

Doamne binecuvânteazã
Casa care o ureazã
Plugusor cu patru boi,
Plugusor mânat de noi.

Sus pe ceruri strãluceste
O stea mare ce vesteste
Cã se curmã de acum
Al nevoilor greu drum.

Asta-i steaua româneascã
A unirii si-a’nfratirii,
Stea de viatã, stea de spor,
Stea de bine’n viitor.

Anul Nou ne-aduce nouã
Timp mai bun si viata nouã.

N’o sã fim tot Moldoveni,
N’o sã mai fie Munteni,
N’o sã mai fim Basarabeni,
Ardeleni, Bucovineni;

Ci’ntr’o Tara Româneascã,
Libera si voiniceascã,
Noi si ei toti sã trãim;
Si cât lumea, vom trãi
Si’n tãrie vom spori!

Anul Nou o sã ne fie
Început de veselie;
Mari pe mici n’or prigoni,
Mici pe mari nu vor râvni.

În frãtie si dreptate,
Au sã fie legi lucrate;
Mâna noi cu toti ne-om da
Si’ntr’o horã vom juca.

Dumnezeu, care ne-ascultã,
Ne întinde hranã multã;
Si pãmântul ce-om avea
Grâu de aur ne va da.

Mânati, mãi!

II

Aho, aho, copii si frati Stati putin si nu mânati, Lângã boi v-alãturati Si cuvântul mi-ascuttati: S’a sculat mai an Bãdica Traian Si-a încãlecat Pe-un cal învãtat, Cu numele de Graur, Cu seaua de aur, Cu frâu de mãtasã, Cât vita de groasã. Si în scãri s’a ridicat, Ca s’aleaga-un loc curat De arat si semãnat. Si’n curând s’a apucat, Câmpul neted de arat, În lungis Si’n curmezis S’a apucat într’o joi, C-un plug cu doisprezece boi: Boi bourei În coada cu dalbei, În frunte tintatei. Mânati flãcai: hãi, hãi! Ziua toatã a lucrat, Brazda neagrã a rãsturnat Si prin brazde-a semãnat Grâu mãrunt si grâu de varã, Sã dea Domnul sã rãsarã. Si când lucrul a sfârsit Iatã, mare, s’a stârnit, Un vânt mare pe pãmânt Si ploi multe dupã vânt, Pãmântul de-a rãcorit Si sãmânta a’ncoltit La lunã, la sãptãmânã Îsi umplu cu aur mâna. Si se duse ca sã vadã De i-a dat Dumnezeu roadã Si de-i grâul rasarit Si de-i spicul aurit. Mânati flãcãi: hai, hai! Traian iute s’a întors… Si din grajd pe loc a scos Un alt cal mai nãzdrãvan, Cum îi place lui Traian: Negru ca corbul Iute ca focul, De nu-l prindea locul; Cu potcoave de argint Ce sunt spornici la fugit. El voios a’ncãlecat, La Tighina a plecat Si otel a cumpãrat Ca sã facã seceri mari Pentru secerãtori tari. Si sã facã seceri mici Pentru copilasi voinici. Si-a strâns fine si vecine Si vreo trei babe bãtrâne, Care stiu rândul la pâne; Si pe câmp i-a dus Si pe toti i-a pus,

La lucrul pamântului In rãcoarea vântului. Ei cu stânga apucau Si cu dreapta secerau Si prin lan înaintau De pãrea cã înotau. Mânati mãi: hãi, hãi! Altii în urma lor legau Si clãi mândre ridicau, Apoi carele’ncãrcau Si pe toate le cãrau În capul pãmântului, În bãtaia vântului. Arie pe loc faceau Si grâul îl treerau; Harabale încãrcau Si la moarã le porneau. Si turnau deasupra’n cos Grâu mãruntel de cel ros, De sub piatrã în covatã Curgea fãina curatã. Traian mult se bucura, Zeciuiala morii da Si voios se înturna. Iarã mândra jupâneasã Auzea tocmai din casã Chiotul flãcãilor Scârtâitul carelor. Mânati mãi: hãi, hãi! În cãmarã ea mergea Si din cui îsi alegea Sita mare si cam deasã Tot ca pânza de mãtasã Si cernea, mare, cernea, Ninsoare se asternea; Apoi pâne plãmãdea Si-o lãsa pânã dospea; Colacei cã învârtea Pe lopata mi-i culca Si’n cuptor mi-i arunca; Apoi iarã cu lopata, Rumeni îi scotea si… gata! Atunci ea’mpãrtea vreo cinci, La flãcãii cei voinici Si’mpartea trei colacei La copiii mititei. Mânati mai: hai, hai! Cum a dat Dumnezeu an, Holde mândre lui Traian, Asfel sa dea si la voi Ca s-avem parte si noi. Sã vã fie casa, casã; Sã vã fie masa, masã; Tot cu mesele întinse Si fãcliile aprinse. Si la anul sã trãiti, Sã vã gãsim înfloriti, Ca merii, Ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogatã De toate’ndestulatã. Aho, aho!

Unirea Urziceni, fara Dan Petrescu

Anul Nou – traditii si obiceiuri in lume

Obiceiuri de Anul Nou de pe alte meleaguri …

Brazilia
Petrecerea de trecere dintre ani este una dintre cele mai exuberante in Brazilia. In cele mai multe orase braziliene , chiar si cele de marime medie , este un spectacol de artificii dupa miezul noptii si spectacole speciale de muzica. Cea mai cunoscuta celebrare este pe plaja Copacabana in Rio de Jaineiro. Orasul Sao Paoloare gazduieste si el un eveniment cunoscut in intreaga lume: Maratonul Saint Silvester , la care participa atleti din mai multe tari incluziv staruri olimpice cum este Paul Tergat din Kenia , care a castigat de cinci ori.

Canada
In Canada familiile se aduna de obicei si celebreaza Revelionul impreuna. Cel mai adesea , cateva familii se intalnesc si celebreaza in cadrul unei petreceri mai mari. Petrecerile de obicei implica semineuri si spectacol de lumini. Multi canadieni vad Revelionul ca pe un moment in care familia se reuneste si are un festin pe cinste. Obiceiul difera de la o zona la alta. In Quebec , de exemplu , sarbatoarea este celebrata deopotriva cu familia si prietenii si se ofera cadouri. In mediul rural , oamenii isi iau snowmobilurile si se urca pe dealurile inalte unde fac gratare.

Danemarca
Danezii celebreaza de obicei Revelionul cu familiile , sau mult mai comun in zilele noastre , cu prietenii apropiati , cu artificii si sampanie. Meniul de revelion este alcatuit de obicei din trei feluri. Danezii asculta in mod normal si discursul pe care Regina il tine la televizor. Apogeul il reprezinta momentul in care ceasul de pe Primaria Copenhagai arata ora 12 si mii de oameni sunt adunati in piata orasului pentru a se distra si pentru a urmari artificiile.

Ecuador
Oamenii din Ecuador sarbatoresc Revelionul intr-un mod unic. Efigii numite Anos Viejos ( Ani vechi ) sunt create pentru a reprezenta oameni si evenimente din anul anterior. Cel mai adesea acestea include caractere politice sau lideri cu care creatorul efigiei nu a fost de acord. Papusile sunt facute din bete de baut , ziare , carpe vechi etc. In general sunt umplute cu artificii iar la miezul noptii sunt aprinse pentru a simboliza arderea trecutului incovenient si pentru a ura bun venit anului nou. Originea aceste traditii este necunoscuta.
Inca o traditie cunoscuta din Ecuador este “Vaduva” care este in mod normal un barbat imbracat in femeie si care ii face pe oameni sa rada prin faptul ca plange in continuu. Apoi oamenii ii vor da vaduvii niste bani pentru a o ajuta sa scape de barbatul nebun.

India
Cele mai multe sarbatori au loc in orasele mari cum sunt Delhi , Chennai , Hyderabad si Mumbai. Evenimentul este insotit de artificii si spectacole sustinute de personaje de la Bollywood.

Japonia
In Japonia se tine Festivalului Cantecului Rosu si Alb. Este o traditie veche de 50 de ani in care “25 de barbati si 25 de femei” sunt impartiti in doua echipe care trebuie sa faca zgomot ( sa ciripeasca ) fara incetare. Templele budiste suna de 108 ori.

Scotia
In Scotia, Anul Nou este numit “Hogmanay”, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. In Scotia a aparut si “Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cantece de Anul Nou printre vorbitorii de engleza. Un cantec vechi, el a fost publicat pentru prima data de poetul Robert Burns, in 1796, in cartea “Scots Musical Museum”.

Scotienii cred ca noul an va fi norocos daca primul om care le intra in casa e un barbat brunet. Altii cu bruneti si barbati … Dar am o dilema, daca este un barbat cu fusta, se pune? Pentru cine nu a inteles gluma sa citeasca si articolul Uneori timpul zboara, parca, cu viteza luminii

Spania si Portugalia
Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci 12 struguri la miezul noptii, pentru a avea 12 luni fericite in anul care vine.

Grecia
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare traditionala este “vassilopitta”, o prajitura in care este pusa o moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul respectiv. Grecii vor avea noroc daca gasesc moneda din prajitura traditionala de Anul Nou.

Australia
Sidney devine, in noaptea noului an, “orasul de smarald”, iar cerul e luminat de artificii in forma de inimi. Cu ocazia trecerii in 2007 si a celebrarii a 75 de ani de la construirea podului Harbour, inimile luminoase vor fi inlocuite de focuri de artificii sub forma de diamante. La reprezentatie vor asista, ca si in anii trecuti, peste un milion de oameni. Atmosfera va fi completata de efecte speciale si lumini, intr-un program nemaivazut si la incheiere peste podul Harbour va ninge cu zapada artificiala, cum niciodata pana acum nu s-a intamplat in tinuturile de la antipozi. Pentru ceilalti australieni, ziua Anului Nou este una a iesirii la plaja cu familiile si prietenii, a carnavalelor si picnicului si, ca unul dintre sporturile preferate, din programul de petrecere a Anului Nou, n-ar putea sa lipseasca surfingul

Austria si Elvetia
In unele parti din Elvetia si Austria, localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru. In anul 314, oamenii au crezut ca Papa, care se numea Silvestru, a capturat un monstru de mare care va scapa si va distruge lumea in anul 1000. Pentru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite.

In Elvetia, pentru parada Anului Nou se fac pregatiri din timp. Dupa ce locurile cele mai intunecoase ale orasului au fost luminate de copii care poarta cu ei candele sau lanterne, fiecare se intoarce acasa, pentru a sarbatori in familie.

Tot cu aceasta ocazie, elvetienii se imbraca in costumatii reprezentand forte ale binelui si raului.

Se spune ca aceia care lasa ca pe podeaua casei sa le scape putina frisca vor avea un an de abundenta.

Coreea
In noaptea de Ajun, coreenii nu au voie sa doarma. Asta daca nu vor sa se trezeasca in noul an cu sprancenele incaruntite. Pentru a ramane treji si ca sa primeasca stralucirea noului an, toate incaperile caselor sunt luminate.

In Ajun se face curatenie in casa, iar spiritele rele sunt alungate arzandu-se betisoare de bambus. Se credea ca zgomotul facut de betele de bambus inspaimanta duhurile necurate.

Totodata, coreenii cred ca la fiecare astfel de eveniment oamenii imbatranesc cu un an. De aceea, ei mananca o prajitura de orez, Tokkuk, care, simbolic, le mai adauga un an la viata.

Egipt
De Revelion, in Egipt este interzis consumul bauturilor alcoolice, obiceiul ca la masa festiva sa nu se bea alcool fiind pastrat cu sfintenie. Pentru a trece din vechiul in noul an egiptenii se imbraca in haine foarte colorate si neaparat noi. Vizitele de familie sunt un obicei impamantenit. De asemenea, la tara, oamenii merg din casa in casa, intai la prieteni, pe care ii iau in drum pana cand se strang multimi. Cand grupurile din sat se aduna, merg cu totii la urat, la casa primarului.

Africa de Sud
In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele doua zile ale anului sunt petrecute intr-o atmosfera de carnaval, unde oamenii se imbraca in costume colorate si danseaza pe strazi, in sunetul tobelor.

Olanda
In Olanda, oamenii ard brazii de Craciun pe strazi si lanseaza artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an.

Rusia
La Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou este Piata Rosie, unde cerul se inunda la 12 noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. Cei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului Saviour. Intre timp, petrec cu Ded Moroz (varianta a lui Mos Craciun sau mai degraba Mos Gerila) care calatoreste insotit de ”Snegurocika” – fetita de zapada. Ded Moroz poarta o mantie lunga, nu neaparat rosie, ale carei margini sunt brodate cu motive populare rusesti

Panama
Sarbatoarea Anului Nou in Panama te face sa-ti astupi urechile. La miezul noptii, toti panamanezii fac un zgomot urias. Locuitorii se intrec in strigate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al zgomotului sunt claxoanele automobilelor. A doua zi, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati.

Birmania
In Birmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului. Oamenii arunca apa din abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii.

Germania
Unul dintre obiceiurile stravechi urmate de germani este punerea in apa rece a unei crengute de brad. Forma pe care o fac undele prevesteste viitorul. Daca ea seamana cu o inima sau un inel, inseamna ca va urma o nunta in noul an, iar cea asemanatoare unei barcute prevesteste o calatorie importanta. Bunastarea si mancarea multa se prevede cand in unda ia forma unui porc.

O alta superstitie ii determina pe germani ca, atunci cand servesc cina festiva de Anul Nou, sa lase in farfurie, pana dupa miezul noptii, cate putin din fiecare fel de mancare consumata, asta ca sa isi asigure o rezerva simbolica pentru anul viitor. Nu lipseste din meniu crapul, peste considerat in Germania aducator de sanatate si noroc.

Italia
De Anul Nou, Napoli este principalul punct de atractie in Italia. Acolo are loc cel mai mare spectacol de artificii, precedat de cantece si dansuri. Nu lipsesc spumantele si vinurile, iar localnicii pun mare pret pe mancare. Italienii cred ca o cina festiva care include carnea de porc le va aduce multa bogatie in viata.

Totodata, petrecerea trebuie sa se intinda pana la rasarit, iar ca simbol al dorintei de reinnoire, locuitorii Italiei isi arunca pe fereastra, cu aceasta ocazie, lucrurile vechi.

Thailanda
Festivalul Anului Nou in Thailanda este numit Songkran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie conform calendarului gregorian. Obiceiurile difera de la regiune la regiune, dar cea mai interesanta este aruncarea cu apa. Oamenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. Se viziteaza manastirile, credinciosii se roaga aducand ofrande precum orez, fructe, si dulciuri sau mancare pentru calugari. Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din acvariu. Pestii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. Foarte populare sunt si concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip. Sunt practicate sporturi traditionale ca hoop-takraw sau jocul cu betele dar si o mare varietate de jocuri populare si spectacole. Un alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui Budha.

Obiceiuri populare de Revelion in Banat

Am gasit foarte multe obiceiuri interesante, dar m-am oprit asupra acestora din Banat. Necunoscatorii si cei interesati ii poftesc sa citeasca mai departe …
Întâi ianuarie, ziua Anului Nou sau a Sfântului Vasile a fost umbrită la oraş de petrecerea de Revelion, dar în satele bănăţene acesteia i se acordă încă atenţia cuvenită. Ritualul creştin de Anul Nou nu a reuşit să înăbuşe obiceiurile păgâne legate de descifrarea viitorului. În nici o altă zi a calendarului actele divinatorii , vrăjile şi descântecele nu sunt mai numeroase ca în ziua ce marchează trecerea de la un an la altul.

Cel mai răspândit obicei în Banatul Montan este, probabil, obiceiul punţilor. Puntea se alcătuieşte din două crăci de copac, de preferinţă de măr, în formă de furcă , între ramurile cărora se pune , de-a curmezişul, un băţ. Ea simbolizează un pod aruncat între malul anului ce stă să se încheie şi cel al anului ce stă să vină. Ca să îl poată visa pe cel cu care se va căsătorii, fiecare fată de măritat trebuie să aibă puntea ei. Punea se ţine în camera fetei după cuptor şi dacă va fi văzută prima dată de un băiat, fetei îi va merge bine tot anul.

Un alt obicei de Anul Nou, este masa de flăcăi şi fete. Sub faţa de masă se aşează, în fiecare colţ , un obiect a cărui semnificaţie e cunoscută de toţi participanţii. De pildă, intr-un colţ se aşează un bănuţ , în altul o bucată de mămăligă , în al treilea o oglindă , iar în ultimul colţ o bucată de cărbune. Aşezarea acestora se face fără ştiinţa băiatului sau a fetei ce urmează să aleagă unul dintre colţuri iar peste se pune câte o oală să nu se ghicească forma. Obiectul ales şi aflat sub faţa de masă va indica ceea ce îi rezervă anul viitor celui care l-a ales, adică; banul indică faptul că va fi bogat, mămăliga că va avea roade şi bucate din belşug, cel care a ales oglinda va avea chip curat şi frumos iar cel care a dat peste cărbune va fi răutăcios şi cu sufletul negru .

Obiceiul perilor de porc încearcă să anticipeze căsătoria. Pe vatra încinsă sau pe plita maşinii de gătit, un băiat şi o fată, aşează fiecare câte un fir de păr de porc. Încălzindu-se, firele se vor se vor răsuci şi sfârâi. Dacă în acel moment ele se apropie , cei doi se vor lua, iar dacă se vor îndepărta, tinerii nu se vor căsătorii.
Semănatul, constă din aruncarea de grâu prin casă iar a doua zi este strâns şi pus la încolţit după care se pune în hrana animalelor. Grâul era presărat prin casă de copiii sun 10 ani şi care rosteau în cor :
,,Sănătate , noule
Să ne crească grânele,,
Gazda, obligatoriu, pe lângă prăjituri şi bani, trebuie să dea micuţilor o cană de grâu şi o bucată de cârnat afumat.
Un obicei , este adevărat, tot mai rar, este cel practicat în comunitatea ţiganilor. Starostele lor, ia un cap de porc pe care îl aşează pe o tavă mare, îl împodobeşte cu crenguţe de brad, îi pune mărgele şi cercei, batic pe cap, după care colindă însoţit de lăutari pe la casele celorlalţi unde se cântă şi se joacă, răsplata fiind ţuica fiară şi banii.
Fetele de măritat mai practică încă obiceiul oglinzilor; se ia o oglindă mare, se aşează pe masă şi în cele patru colţuri se pun lumânări aprinse. Fata se dezbracă până la brâu, se despleteşte apoi ocoleşte oglinda de trei ori. Priveşte în oglindă şi îşi vede soarta: dacă ia văduv, îl vede înconjurat de copii, dacă îl vede pe cal alb, însemnă ca va lua băiat bogat şi frumos.
Ceara în apă – obicei prin care fetele vroiau să afle daca se vor mărita cu iubitul în anul care va veni În acest scop se lua o cană cu apă, se picura cu lumânarea aprinsă doi stropi de ceară şi se agita vasul. Dacă picăturile de ceară se apropie, însemnă că se vor căsători repede.
Despre calendarul foilor de ceapă ştie toată lumea; se iau douăsprezece jumătăţi de foi de ceapă, se aleg egale, se numerotează de la 1 la 12 şi în ele se pune o cantitate egală de sare mare. În funcţie de câtă apă va lăsa fiecare foaie de ceapă se aproxima dacă luna respectivă va fi ploioasă sau secetoasă.
La Anul Nou, în Banatul Montan, se obişnuieşte să fie ridicaţi copiii mici, sub un an, la grinda casei. Părinţii aduc la masă daruri pentru moaşă de această dată, naşii fiind cinstiţi la Paşte. Moaşa ia copilul şi ţinându-l vertical îl ridică de trei ori până la grindă – tavan, urându-i să crească mare şi voinic, să fie sănătos şi norocos. Apoi, toată lumea se pune la masă şi chefuieşte iar la plecare moaşa dăruieşte copilului haine noi şi bani.
Se crede ca aceluia care va strănuta în noaptea de Revelion îi va merge bine şi va fi sănătos tot anul.
În comunitatea germană, se obişnuieşte ca imediat după ora 24 să se păzească uşa de la intrare , poarta, ca nu cumva în casă să intre prima dată o persoană de sex feminin: obligatoriu primul intrat trebuie să fie un băiat tânăr şi frumos care este răsplătit cu bani şi băutură.
Obligatoriu, în Banat, la masa de Revelion nu se mănâncă găină fiindcă aceasta râcâie şi aruncă înapoi şi nu iţi va merge bine. Ca mesenii să aibă faţa şi tenul curat, primul fel de mâncare este piftia adică, cotoroage în grai bănăţean.